Azi am alergat prin ploaie.

E un sentiment pe care nu îl pot descrie. Libertatea pe care ți-o oferă. Parcă zbori, te ridici ușor, nu mai atingi cimentul ăla fierbinte și te înalți.

Picăturile care îți udă fața, corpul, părul, parcă te spală, te curăță.

Mă uitam la cer și zâmbeam ca un cretin. Simțeam picăturile care îmi loveau fața.

Mă doare capul. Sper să nu fac pneumonie.

:)