Am o stare aiurea. Nu știu ce am. Mă simt așa ciudat și habar n-am de ce. Îmi vine să fug undeva să stau singur 1000 de ani ( serios ? ).

Vreau un job. Dar nu orice job ci unul foarte șmecher. Să nu fac mare lucru să câștig o grămadă de bani. Sau chiar dacă trebuie să muncesc, să-mi găsesc unul bine plătit din prima.

Mă doare capul… și spatele. Mă simt amețit. Sunt obosit. Mi-e rău. Nu știu ce am.

Sunt trist. Viața e de câcat. Nu mai suport. Prea multe probleme, o s-o iau razna. ( serios ? ).

Nu am bani deloc. Aaa.. ce am făcut aseară?..  m-am îmbătat, am fost în club.

Nu reușesc să-mi găsesc o femeie pe placul meu. M-au distrus experiențele. O să fiu singur toată viața.

Nu-mi mai suport familia. Nu mă înțeleg. M-am săturat de ei. ( SERIOS ? )

Vreau casă, mașină, cont în bancă. Vreau succes, reușite.

Sunt puturos. Trebuie să fiu împins de la spate.

Suntem generația care se vaită fără oprire. Suntem  veșnic nemulțumiți, veșnic cu probleme. Suntem cei care nu au răbdare. Suntem cei care vrem totul dintr-o dată.  Suntem inteligenții, generația internet. Suntem generația pe care o doare capul… și spatele… pe care o doare tot. Suntem generația care doarme cu dicarbocalmul lângă pat. Am făcut gastrită.. de la stres.  Suntem cei care nu mâncăm, nu avem program, alergăm toată ziua… în gol.

Suntem generația care uită să fie oameni. Suntem mincinoși, falși, oportuniști.  Suntem cei care râvnim cu invidie.

Suntem cei care dacă nu au probleme, își fac.